Rockwelt este un sistem centralizat prin care incercam sa unim lumea rock!

Povestea

 Probabil că povestea a început din înainte să fi fost născut.. cred? Presupun că povestea începe undeva în secolul XX unde străbunicii și stră-străbunicii mei erau moșieri și negustori. Totul se întâmplă între URSS și România. În 1930 stră-străbunicul deținea un Ford și un tractor undeva prin Republica Sovietică. Se putea considera că el era cel mai bogat din sat… cine mai avea tractor pe vremea aceea și pe lângă acesta, și mașină Ford? Acesta nu era un antreprenor din prezent propriu zis dar pornește o idee primordială. Odată cu înrăutățirea comunismului, acesta este, probabil, obligat să predea toate bunurile deținute de el statului și refuzând dispare în istorie sfârșind undeva printr-un gulag.

Capitolul 2 din aceasta poveste este strabunica. Dupa cum zicea mama:

Fuma ca un turc.

 Un citat interesant dar nu reprezentativ. Odată cu această persoană importantă din istoria noastră ia naștere o genă evoluata din acea idee primordială: comerțul. Indiferent de obiect, unde străbunica vedea potențial în vreun obiect la ruși, îl cumpăra și îl aducea la români unde îl vindea mai scump. Povestea se întâmpla și invers: lua de la români și vindea la ruși.

Acum vă veți întreba: ce vindea? În niciun caz articole rock! 🙂 Exemple pot fii multe: căni, vase, mașini de cusut, tot ce era nevoie prin casele oamenilor.

Sărind peste următoarea generație pentru a nu face povestea îndeajuns de lungă, ajungem la mama mea. Ea mi-a dat imboldul acesta, în primul rând genetic dar și cu încurajări și cuvinte frumoase. Prin liceu a luat naștere în mare parte spiritul de antreprenor. Și acum îmi amintesc cum reparam calculatoare sau instalam programe pe sume modice. Toți acei bani se duceau pe tot felul de distracții (baruri, concerte) sau îi investeam în bicicletă. Nu aveam să știu ce “monstru” trezisem. Mă simțeam motivat și doream mai mult.

Ajuns la facultate la Inginerie Electrică din București sufăr un mare eșec. În primul an de București am locuit în Regie cu alți 3 colegi de cameră. A fost primul an în lipsa părinților și era greu dar nu îmi displăcea. Fiind liber cam 100% din timp, absențele creșteau. Acesta era datorat și din cauza că nu era profilul pe care eu mi-l doream cu adevărat fiind influențat de mamă cu ingineria. În acest an plin de beții și de nopți care nu îmi erau întru totul lucide o întâlnesc pe Cristina, actuala mea iubită. Semestrul 2 constă în plimbări, distracție, baruri dar numai facultate nu, bineînțeles, cu Cristina :). Câteodată îmi mai aminteam să dau și o tură pe la facultate la vreun curs important sau seminar/laborator. Ajuns spre sfârșitul semestrului realizez că trebuie să renunț la facultate din două motive: am restanțe multe pe care nu le voi lua niciodată, nu îmi plăcea. Această depresie sau mai bine zis, amăreală, durează vreo 2 luni de zile până prin iunie. Mă măcinau gânduri precum: “nu mă iubesc părinții”, “părinții mei mă urăsc pentru că i-am mințit”, “poate nu trebuie să renunț”. Mintea mea de adulto-copil încă nu era formată. Nu era în stare să digere un astfel de eșec.

Cu înțelegerea părinților decid să mă duc spre un alt profil: Informatică-Managerială la Universitatea Româno-Americană. A fost foarte important ca ei să nu se fi supărat pe mine ci să mă înțeleagă. Odată ajuns la facultatea nouă îmi mențin prezențele și materiile îmi plăceau. După ce mă cunosc cu toți colegii mențin legături strânse cu unul singur, Radu. Mergând în același cartier plecăm de la facultate amândoi cu mașina lui. În mașină îmi povestește:

Am plecat de la fostul meu loc de munca, sunt la Oracle acum.

Il intreb: Unde ai fost inainte si ce faceai? Imi spune ca a fost Helpdesk pentru o companie de gaze. Ce facea era simplu: reseta parole, ajuta oamenii de la acea companie telefonic in caz ca se incurcau prin foldere, fisiere, s.a.m.d totul pe suma decenta, pe Engleza. Suna interesant si i-am propus sa-mi inainteze “CV-ul” catre un fost coleg de-al lui. In 2 saptamani sunt sunat si din vorba in vorba sunt chemat la sediul lor din Pipera. Nemaifiind angajat dar trecand prin cateva interviuri explic persoanei de la resurse umane cine sunt eu. Observand potentialul mi se incheie contractul si din “somer” devin “muncitor” !

Din acest punct totul se schimba si procesul de maturizare ia amploare. Odata cu locul de munca, facultate si iubita este un trio al responsabilitatilor indeajuns de puternic incat sa nu pice niciuna din acestea. Tot ce stiam despre calculatoare pana in acel punct se schimba radical. Descopar lucruri noi precum: te certi cu colegii pe cat munceste fiecare, socializezi cu ei si acumulezi informatii. Se deschide o lume noua unde spiritul de antreprenor incepe sa ia amploare, vreau mai mult, nu sunt multumit cu cat castig. Castigand cateva licitatii pe ebay le pun pe site-uri gen OLX sau Facebook si descopar ca functioneaza. Avand un mare succes cu articolele rock decid sa ne facem site. Asa a luat nastere RockWelt.

 Povestea încă se scrie și în prezent. Și nu în cele din urmă echipa care a dus la nașterea acestei idei:

Echipa

bg_image

Horia
Fondator

Administrator IT
bg_image

Cristina
Administratie si Marketing

Publicitate, preluare comenzi
bg_image

Corina
Mentor

SEO, masinaria de sfaturi